În teorie, consultarea pieței este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care o autoritate contractantă îl are înainte de inițierea procedurii.
În practică, este una dintre cele mai evitate etape.
De ce?
Pentru că această etapă presupune dialog, deschidere, înțelegerea pieței și, mai ales, asumare profesională.
Iar aici apar riscurile reale.
Consultarea și analiza pieței nu sunt simple formalități prevăzute de lege. Ele sunt mecanismul prin care autoritatea contractantă își reduce riscurile majore din procedura de atribuire: contestații, oferte neconforme, lipsă de concurență, prețuri nejustificate, cerințe tehnice greșite, proceduri anulate.
1) Reticența autorităților contractante în inițierea consultării pieței
Deși cadrul legal permite și încurajează această etapă, multe autorități evită consultarea pieței din motive care țin de organizare internă și de lipsa expertizei practice. Absența personalului specializat, teama de posibile acuzații de favorizare și lipsa unor proceduri interne clare conduc la evitarea dialogului cu piața.
2) Informații insuficiente sau neclare furnizate în cadrul consultării
O consultare eficientă presupune nu doar solicitarea de opinii, ci și furnizarea unui set complet și clar de informații despre necesitatea achiziției. Atunci când autoritatea formulează vag obiectul contractului sau transmite date incomplete, răspunsurile primite nu pot avea relevanță practică.
3) Neimplicarea operatorilor economici relevanți – deficit de încredere între piață și autoritate
Unul dintre cele mai sensibile riscuri este lipsa participării furnizorilor importanți la consultare. Aceasta apare frecvent pe fondul lipsei de încredere, al experiențelor anterioare negative sau al percepției că opiniile exprimate nu sunt luate în considerare.
4) Nedocumentarea corespunzătoare a procesului de analiză a pieței
Chiar și în situațiile în care consultarea este realizată, lipsa unei documentări riguroase anulează valoarea acesteia din perspectivă juridică. Fără păstrarea răspunsurilor primite și fără o notă justificativă privind modul în care acestea au fost valorificate, autoritatea nu poate demonstra fundamentarea cerințelor.
5) Necunoașterea piețelor relevante sau a particularităților sectoriale
Cunoașterea legislației nu este suficientă în absența înțelegerii mecanismelor pieței vizate. Lipsa informațiilor despre practicile comerciale, tehnologiile disponibile sau nivelul real al prețurilor conduce la elaborarea unor cerințe teoretice, fără aplicabilitate practică.
6) Insuficiența timpului și a resurselor alocate analizei pieței
Presiunea termenelor determină adesea comprimarea sau omiterea analizei de piață. Această „economisire” de timp înainte de publicare generează, în realitate, întârzieri semnificative în etapele ulterioare ale procedurii.
În achiziții publice, cea mai scumpă economie este economia făcută înainte de publicarea procedurii.
Dacă vrei să analizezi aceste riscuri mai detaliat sau să afli soluțiile concrete pentru a le gestiona, te așteptăm la workshop-urile sau cursurile noastre specializate, unde oferim exemple practice și instrumente reale.